Abordari ale doctrinei liberale in Romania

Istoria P.N.L., a liberalismui se confunda cu istoria Romaniei: "caci nu este vreun act mai important, care sa se fi savarsit pentru organizarea Statului roman, fara ca P.N.L. sa nu fi luat o parte covarsitoare la infaptuirea lui; si nu este camp de activitate in care sa nu se fi dovedit, in chipul cel mai luminos, ca conceptia sa a fost aceea care a servit cu adevaratinteresele tarii ". Aceasta prima privire asupra liberalismului romanesc este, fara tagada, una subiectiva, partizana.

Critica conservatoare

Rolul liberalismului, elaborat programatic si instrumentat politico-organizatoric (de la conditia de asociatie la aceea de partid) trebuie analizata si prin optica adversitatii clasice a conservatorismului. Pentru exponentii acestuia, de la Mihail Sturdza si Barbu Catargiu la Titu Maiorescu si Alexandru Marghiloman, liberalismul a insemnat o tendinta de "innoire cu orice pret", contrara "bunei traditii romanesti", tendinta sprijinita "pe o teorie de imprumut", abstacta (rationalista) si generalizatoare. Este vorba de binecunoscuta teorie a "formelor fara fond" sustinuta de Titu Maiorescu dar si de alti lideri conservatori. Radulescu-Motru, de pilda, intr-o carte de mici dimensiuni, "Cultura romana si politicianismul", aplica antinomia cultura-civilizatie la dezvoltarea moderna a Romaniei. Indatorarea sa fata de conceptia lui Maiorescu privitoare la formele fara fond este evidenta. El a pus semnul egalitatii intre forma si civilizatie, pe de o parte, si intre fond si cultura, pe de alta parte. A acuzat generatia de la 1848 de a fi rupt continuitatea dezvoltarii culturale romane prin importarea in pripa a formelor politice apusene, care erau total straine spiritului natiunii. Potrivit conservatorilor, imprumutul si imitatia au fost principalele cauze ale anomaliilor care au lovit societatea romaneasca de atunci incoace. Contrastul dintre forma si fond este un fenomen recunoscut in toate epocile. Pentru a-l remedia partidele au actionat in forme diferite. "Liberalii au vrut sa ridice fondul la forma prin crearea unui vast aparat circulator corespunzator democratiei burgheze importata pe cale ideologica. Conservatorii au voit sa scoboare formele la fond ingradind libertatile constitutionale."

De la reactia in numele valorilor traditionale conservatorismul, inspirat de evolutionism si de romantismul tarziu, a tins spre o exprimare mai elaborata a criticii liberalismului. Ca urmare, disputa politica romaneasca a capatat o rar intalnita incarcatura culturala. Critica conservatoare a avut meritul recunoasterii indirecte, pe alocuri, a arhitecturii linerale a Romaniei moderne, opera careia I-a dezvaluit, insa, limitele.

Critica samanatoristilor

"Samanatoristii" se inscriu oarecum in continuarea junimistilor denuntandu-I pe acei politicieni care, in opinia lor, se foloseau de normele formelor constitutionale apusene "goale" pentru a castiga avantaje personale pe seama populatiei. Unul dintre cei mai cunoscuti samanatoristi este Nicolae Iorga. In centru teoriei lui cu privire la dezvoltarea sociala se afla credinta ca o schimbare, pentru a fi benefica, trebuie sa se faca treptat; in nici un caz un popor nu si-ar putea abandona mostenirea prin imitarea modelelor straine sau complacandu-se in experimente sociale abstracte.

Eugen Lovinescu il citeaza pe Iorga care isi afirma astfel conceptiile antiliberale: "eu nu cred in Constitutii vrajitoare, ci in constiinta care spontan da articole in Constitutie, chiar cand n-au fost scrise vreodata pe hartie alba. Eu nu cred in revolutia care darama inainte de a sti ce creeaza si cum poate fi privit ceea ce vrea sa creeze, dar cred in evolutia inceata, culturala, care tot ce castiga asimileaza." "Istoria civilizatiei romane moderne"

Critica socialistilor

Publicatiile lui C. D. Gherea au realizat, in privinta liberalismului "un scenariu teoretizant pana la deturnare" (Cliveti). Liberalismul romanesc ar fi cunoscut "evolutia de la ideologia clasei burgheze la cea a oligarhiei politicianiste." Lui Dobrogeanu Gherea I se datoreaza in buna masura "teza liberalismului oligarhic", al carui "stalp" l-ar fi constituit "politicianul…mare actionar la cea mai vasta industrie a tarii, industria politica, oligarho-politicianista" (CDG "Opere complete", vol VI, Bucuresti 1978). Intr-un anumit sens, Gherea da castig de cauza dictonului lui Maiorescu "forma fara fond", argumentand ca dezvoltarea Romaniei a avut loc de la forma catre fond. Imbinarea corpului de politicieni (liberali mai ales) cu elita economica a fost una din tezele favorite ale socialistilor romani, reevaluta sub imperative adecvate "misiei" lor de catre comunisti. Teza liberalismului oligarhic a fost intretinuta de sociologi de stanga din perioada interbelica, ea regasindu-se apoi, destul de frecvent in paginile istoriografiei marxiste. Pentru aceasta din urma, teza a capatat valoare de dogma.

Caricaturalizarea literara

In orice opera de arta se ascunde, involuntar si o atitudine fata de viata sociala. Ascendentul national-liberalilor in "cercul oligarhiei" era pus pe seama puterii lor economico-financiare, dar si pe seama practicilor politicianiste. Tipurile reprezentative de arivisti, demagogi, parveniti erau cautate de "critici" mai ales preintre liberali. Celebrele personaje din operele lui Caragiale: Rica Venturiano, Tipatescu, Agamita Dandanache redau in geniale contururi caricaturale "caractere liberale". Si in poezie liberalii au fost satirizati de Vasile Alecsandri sau chiar de Eminescu, cunoscut ca fiind traditionalist-conservator, in "Scrisoare a III-a": "Au de patrie, virtute, nu vorbeste liberalul/ De a-I crede ca viata e curata ca cristalul?/ Nici visezi ca inainte-ti sta un stalp de cafenele/ Ce isi rade de-aste vorbe, inganadu-le pre ele?" Eminescu era, asadar, mai mult traditionalist. In scrierile sale politice citate isi afirma clar tendinta opusa liberalismului: "sa nu facem, asadar, un stat modern, ci sa ne intoarcem la vremurile parcalabilor"

Atitudinea sociala a lui Vasile Alecsandri se releva in cele mai importante opere de teatru sau poezii. Un fragment relevant il are in centru pe candidatul la deputatie Clevetici din "Rusalii": "Vreau sufragiul universal pentru ca toata tara sa se prefaca intr-o urna electorala…vreau sa imitez in tara mea toate fazele revolutiei franceze, caci numai prin turbare o natiune se civilizeaza"

Noutati