Abordari ale doctrinei liberale in Romania
Istoria P.N.L., a liberalismui se confunda cu istoria Romaniei: "caci nu este vreun act
mai important, care sa se fi savarsit pentru organizarea Statului
roman, fara ca P.N.L. sa nu fi luat o parte covarsitoare la infaptuirea
lui; si nu este camp de activitate in care sa nu se fi dovedit, in
chipul cel mai luminos, ca conceptia sa a fost aceea care a servit cu
adevaratinteresele tarii ". Aceasta prima privire asupra liberalismului
romanesc este, fara tagada, una subiectiva, partizana.
Critica conservatoare
Rolul liberalismului, elaborat programatic si instrumentat
politico-organizatoric (de la conditia de asociatie la aceea de partid)
trebuie analizata si prin optica adversitatii clasice a
conservatorismului. Pentru exponentii acestuia, de la Mihail Sturdza si
Barbu Catargiu la Titu Maiorescu si Alexandru Marghiloman, liberalismul
a insemnat o tendinta de "innoire cu orice pret", contrara "bunei
traditii romanesti", tendinta sprijinita "pe o teorie de imprumut",
abstacta (rationalista) si generalizatoare. Este vorba de binecunoscuta
teorie a "formelor fara fond" sustinuta de Titu Maiorescu dar si de
alti lideri conservatori. Radulescu-Motru, de pilda, intr-o carte de
mici dimensiuni, "Cultura romana si politicianismul", aplica antinomia
cultura-civilizatie la dezvoltarea moderna a Romaniei. Indatorarea sa
fata de conceptia lui Maiorescu privitoare la formele fara fond este
evidenta. El a pus semnul egalitatii intre forma si civilizatie, pe de
o parte, si intre fond si cultura, pe de alta parte. A acuzat generatia
de la 1848 de a fi rupt continuitatea dezvoltarii culturale romane prin
importarea in pripa a formelor politice apusene, care erau total
straine spiritului natiunii. Potrivit conservatorilor, imprumutul si
imitatia au fost principalele cauze ale anomaliilor care au lovit
societatea romaneasca de atunci incoace. Contrastul dintre forma si
fond este un fenomen recunoscut in toate epocile. Pentru a-l remedia
partidele au actionat in forme diferite. "Liberalii au vrut sa ridice
fondul la forma prin crearea unui vast aparat circulator corespunzator
democratiei burgheze importata pe cale ideologica. Conservatorii au
voit sa scoboare formele la fond ingradind libertatile constitutionale."
De la reactia in numele valorilor traditionale conservatorismul, inspirat
de evolutionism si de romantismul tarziu, a tins spre o exprimare mai
elaborata a criticii liberalismului. Ca urmare, disputa politica
romaneasca a capatat o rar intalnita incarcatura culturala. Critica
conservatoare a avut meritul recunoasterii indirecte, pe alocuri, a
arhitecturii linerale a Romaniei moderne, opera careia I-a dezvaluit,
insa, limitele.
Critica samanatoristilor
"Samanatoristii" se inscriu oarecum in continuarea junimistilor denuntandu-I pe acei
politicieni care, in opinia lor, se foloseau de normele formelor
constitutionale apusene "goale" pentru a castiga avantaje personale pe
seama populatiei. Unul dintre cei mai cunoscuti samanatoristi este
Nicolae Iorga. In centru teoriei lui cu privire la dezvoltarea sociala
se afla credinta ca o schimbare, pentru a fi benefica, trebuie sa se
faca treptat; in nici un caz un popor nu si-ar putea abandona
mostenirea prin imitarea modelelor straine sau complacandu-se in
experimente sociale abstracte.
Eugen Lovinescu il citeaza pe Iorga care isi afirma astfel conceptiile
antiliberale: "eu nu cred in Constitutii vrajitoare, ci in constiinta
care spontan da articole in Constitutie, chiar cand n-au fost scrise
vreodata pe hartie alba. Eu nu cred in revolutia care darama inainte de
a sti ce creeaza si cum poate fi privit ceea ce vrea sa creeze, dar
cred in evolutia inceata, culturala, care tot ce castiga asimileaza."
"Istoria civilizatiei romane moderne"
Critica socialistilor
Publicatiile lui C. D. Gherea au realizat, in privinta liberalismului "un scenariu
teoretizant pana la deturnare" (Cliveti). Liberalismul romanesc ar fi
cunoscut "evolutia de la ideologia clasei burgheze la cea a oligarhiei
politicianiste." Lui Dobrogeanu Gherea I se datoreaza in buna masura
"teza liberalismului oligarhic", al carui "stalp" l-ar fi constituit
"politicianul…mare actionar la cea mai vasta industrie a tarii,
industria politica, oligarho-politicianista" (CDG "Opere complete", vol
VI, Bucuresti 1978). Intr-un anumit sens, Gherea da castig de cauza
dictonului lui Maiorescu "forma fara fond", argumentand ca dezvoltarea
Romaniei a avut loc de la forma catre fond. Imbinarea corpului de
politicieni (liberali mai ales) cu elita economica a fost una din
tezele favorite ale socialistilor romani, reevaluta sub imperative
adecvate "misiei" lor de catre comunisti. Teza liberalismului oligarhic
a fost intretinuta de sociologi de stanga din perioada interbelica, ea
regasindu-se apoi, destul de frecvent in paginile istoriografiei
marxiste. Pentru aceasta din urma, teza a capatat valoare de dogma.
Caricaturalizarea literara
In orice opera de arta se ascunde, involuntar si o atitudine fata de viata sociala.
Ascendentul national-liberalilor in "cercul oligarhiei" era pus pe
seama puterii lor economico-financiare, dar si pe seama practicilor
politicianiste. Tipurile reprezentative de arivisti, demagogi,
parveniti erau cautate de "critici" mai ales preintre liberali.
Celebrele personaje din operele lui Caragiale: Rica Venturiano,
Tipatescu, Agamita Dandanache redau in geniale contururi caricaturale
"caractere liberale". Si in poezie liberalii au fost satirizati de
Vasile Alecsandri sau chiar de Eminescu, cunoscut ca fiind
traditionalist-conservator, in "Scrisoare a III-a": "Au de patrie,
virtute, nu vorbeste liberalul/ De a-I crede ca viata e curata ca
cristalul?/ Nici visezi ca inainte-ti sta un stalp de cafenele/ Ce isi
rade de-aste vorbe, inganadu-le pre ele?" Eminescu era, asadar, mai
mult traditionalist. In scrierile sale politice citate isi afirma clar
tendinta opusa liberalismului: "sa nu facem, asadar, un stat modern, ci
sa ne intoarcem la vremurile parcalabilor"
Atitudinea sociala a lui Vasile Alecsandri se releva in cele mai importante opere de teatru sau
poezii. Un fragment relevant il are in centru pe candidatul la
deputatie Clevetici din "Rusalii": "Vreau sufragiul universal pentru ca
toata tara sa se prefaca intr-o urna electorala…vreau sa imitez in tara
mea toate fazele revolutiei franceze, caci numai prin turbare o natiune
se civilizeaza"
Noutati