Mitul arhaic si mitul politic

Cuvantul barroco s-a nascut in limba portugheza pentru a denumi perlele orientale de forma neregulata care vor deveni caracteristice pentru bijuteriile europene la sfarsitul secolului al XVI-lea si in tot secolul al XVII-lea. Ulterior, sensul s-a extins pana la a exprima conceptele de unic, bizar sau capricios. Ca fenomen cultural, barocul se manifesta in ultimii ani ai secolului al XVI-lea si va marca civilizatia europeana pana in jurul anului 1760.

Un reprezentant important al barocului in pictura e Rembrandt Harmensz Van Rijn. Daca jocul dens al clar-obscurului si extraordinara paleta deopotriva calda si sobra il alatura lumii baroce, el dezvolta in panzele sale o bogatie formala, o putere de sinteza si o arta de a sesiza psihologia personajelor profund originala si care nu vor fi reluate in arta occidentala decat la sfarsitul secolului al XIX-lea.

Trei mari portrete colective ii jaloneaza cariera: "Lectia de anatomie", "Rondul de noapte" si "Sindicul Postavarilor".

Autoportretele lui constituie un camp de experienta privilegiat, unde artistul poate sa testeze pana la limita extrema schimbarile provocate (asupra fizionomiei) de varsta si de diferitele stari de spirit. Rembrandt realizeaza de la 20 de ani pana in 1668, anul mortii sale, mai mult de 20 de gravuri si o duzina de desene care il reprezinta. Aceasta suita continua nu are echivalent in istoria artei.

De-a lungul anlor, cautarile lui Rembrandt depasesc putin cate putin descrierea de suprafata, pentru a se consacra unei introspectii profunde. Pictorul isi observa cu calm propiul eu si isi analizeaza drumul individual marcat de suferinte, lipsa de intelegere si difulcutati care ii marcheaza ultima perioada de existenta. Umbra densa in care artistul isi scufunda tot mai mult, pe zi ce trece, panzele atrage atentia si poate sa rezume traiectoria intrgii umanitati.

Daca va place Rembrandt sau daca pur si simplu vreti sa stiti mai multe, accesati site-urile pe care vi le recomand.
www.ocaiw.com
sunsite.auc.dk

Noutati